Definitzia cu ID-ul 720517:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
tipíc n. pl. urĭ (mgr. shi vgr. typikón d. typikós tipic; vsl. tipikŭ). Ritual cartea care cuprinde rinduĭala serviciuluĭ bisericesc: Tipicu luĭ Anton Pan (1851). Fig. Iron. Rutina pareatca: acest functzionar se tzine de tipic dupa tipic. V. clisheŭ.