Definitzia cu ID-ul 1181678:

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

TIPIC (< fr. typique < lat. typicus) Termen sinonim cu caracteristic specific concept care se bazeaza insushirea artei de a infatzisha generalul prin individual de a sugera repetabilul prin irepetabil necesarul prin intimplator. Notziunea tipic nu deriva din aceea de tip pentru k in conceptul tip accentul se pune pe general pe cind in tipic pe sinteza generalului cu individualul a repetabilului cu irepetabilul. Tipicul este un principiu organizator fundamental al realismului clasic care consta in „redarea veridica a caracterelor in imprejurari tipice” dupa formularea lui Fr. Engels.