TINICHEÁ tinichele s. f. 1. Placa sau foaie subtzire de otzel avind diverse intrebuintzari; tabla. A avut o cutie mare de tinichea plina de tutun. SAHIA N. 76. Pe creasta casei do parte shi de alta scirtzie la fiece bataie de vint doua limbi de tinichea. DELAVRANCEA S. 3. Dasupra citorva trepte de piatra se afla usha cu doua canaturi de stejar captushite cu tinichele. ODOBESCU S. A. 131. ♦ (Depreciativ) Metal de calitate inferioara. Zimbea... aratindushi dintele cenushiu de tinichea. DUMITRIU N. 159. Automobilele lor de tinichea nu mai faceau doua parale peun ger de cinsprezece grade sub zero. C. PETRESCU A. 450. ◊ Expr. A fi a ramine (sau a lasa pe cineva) tinichea = a ramine (sau a lasa pe cineva) fara nici un ban. Eu am venit in Bucureshti cu ceva paralutze... tu zici k eshti tinichea de tot. CARAGIALE O. II 245. A ajunge la tinichea = a se imbata. Asha e omul: un ciocan inca unul shal treilea pina ajungi la tinichea. DELAVRANCEA S. 6. 2. Cutie vas recipient facut din tabla. Se nacajea sa toarne gaz dintro tinichea murdara intro canitza alba de faiantza. SADOVEANU O. V 131. Laptaresele stateau cinchite linga tinichelele pline shi intro tacere adinca ashteptau mushteriii. DUNAREANU CH. 76. Hangiul sapleca sub taraba sa ridice tinicheaua cu gaz. CARAGIALE O. I 362. 3. (Depreciativ) Decoratzie medalie. 4. (Regional) Scindura subtzire de obicei de brad. Un patul pe shase furci invalit cu tinichele de brad. La TDRG. (SHi in forma tenechea) Pretzul cherestelei variaza dupa felul ei... Tenechelile 7 pina la 10 fiorini suta. I. IONESCU M. 738. 5. (Popular) Zgarda de ciine. Varianta: tenecheá s. f.