ticsit ~a a [At: M. COSTIN O. 163 / V: (inv) tec~ tecsuit ~suit / S shi: (nrc) tixit / Pl: ~itzi ~e / E: ticsi] 1 (D. fiintze obiecte etc.) Ingramadit peste masura (intrun spatziu) Si: indesat inghesuit. 2 (D. un spatziu o incapere un teren etc.) Acoperit in intregime (de ceva sau de cineva) Si: intzesat. 3 (D. spatzii recipiente) Umplut pana la refuz.