TICHÍE tichii s. f. Obiect de imbracaminte din stofa sau din panza de forma unei calote sferice care acopera numai creshtetul capului. ◊ Expr. Cei lipseshte chelului? Tichie de margaritar se spune ironic despre cel care lipsit de lucruri de prima necesitate doreshte sa aiba altele mai putzin utile sau inutile. ♦ Boneta scufitza. ♦ (Pop.) Membrana care inveleshte capul unor copii nounascutzi; caitza. ◊ Expr. (in superstitzii) A se nashte cu tichia in (sau pe) cap = a fi norocos. [Var.: (reg.) chitíe s. f.] Din tc. takke.