TEURGÍE s.f. (Ant.) Operatzie magica proprie ermetismului elenistic in care se presupunea a stabili un contact cu divinitatea sau cu fortzele demonice printro evocare efectuand astfel miracole; magie alba. [Pron. teur gen. iei. / cf. fr. théurgie lat. theurgia gr. theourgia < theos zeu ergon opera].