TARAGANÁ taraganez vb. I. 1. Tranz. A amana de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme inceperea sau terminarea unei actziuni etc.; a face sa se prelungeasca sa se intarzie o actziune o solutzionare. ♦ A merge incet anevoie tarandushi picioarele. ♦ A vorbi rar lungind silabele. 2. Refl. impers. (Despre vreme timp) A dura a se prelungi. 3. Intranz. (Reg.) A canta alene cu jale a doini. ♦ (Despre vant) A adia. [Var.: taragaiá traganá vb. I taraganí vb. IV] Din tragana („a trage” < lat. pop.).