TAMPÓN s. n. 1. bucata mare de vata sau de tifon sterilizat care se aplica pe o rana pentru a opri o hemoragie. 2. disc metalic masiv prevazut cu un resort puternic care primeshte shocurile dintre vagoanele de cale ferata de tramvai etc. 3. accesoriu de birou dintro placa recurbata care se ashaza hartie sugativa. 4. substantza pentru impiedicarea unui anumit proces chimic. 5. (inform.) dispozitiv destinat a izola un lantz de tehnici situat in aval de particularitatzile unui lantz in amonte. 6. (fig.) ceea ce amortizeaza shocuri impiedica ciocniri. ♦ zona ~ = zona de protectzie dintre doua state menita a impiedica conflictele directe. (< fr. tampon)