tampon sn [At: KRETZULESCU M. 106 / Pl: ~oane / E: fr tampon] 1 Bucata de vata sau de tifon sterilizat care se aplica pe o rana pentru a opri o hemoragie sau care se introduce intro cavitate naturala a organismului in scopuri terapeutice. 2 (Rar) Dop facut din panza sau din hartie mototolita. 3 Substantza intrebuintzata pentru a impiedica un anumit proces chimic. 4 Bucata de tafta umpluta cu bumbac cu care se intinde vopseaua pe o placa in procedeul acvaforte. 5 Accesoriu de birou alcatuit dintro placa curbata sau dintrun carton acoperit cu hartie sugativa servind la uscarea cernelii dupa scriere. 6 Piesa la vehiculele de cale ferata constand dintrun disc masiv de otzel shi un resort puternic care preia shi amortizeaza shocurile dintre vehicule in timpul mersului shi care mentzine o anumita distantza intre vagoanele cuplate. 7 (Reg) Lemnul de la mijloc din tabla unei plute mai lung decat celelalte lemne care tzine la o anumita distantza tabla urmatoare pentru a nu se tampona. 8 (Arg) Palma¹. 9 (Arg) Lovitura puternica data sub coaste.