TAMINJÍ taminjesc vb. IV. Tranz. (Regional) A minji a murdari. Fatza shi minele ce les negre le mai taminjesc cu funingine. SEVASTOS N. 307. ◊ Fig. Oamenii ce nu voiesc a se vedea taminjitzi in viatza lor publica sau privata prin asemenea publicatziuni scandaloase. La TDRG. ♦ (Ironic) A picta; a mizgali. Inca nu mai lucrase cu asemenea creionashe din acele cu care copiii de shcoala primara ishi taminjesc hartzile. C. PETRESCU R. DR. 72.