Definiția cu ID-ul 830413:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TAMÁR, tamare, s. n. Unealtă de care se servesc zidarii la căratul cărămizilor, formată dintr-o scândură cu un suport în partea de jos și care se poartă în spate, legată cu niște frânghii; targă (1). – Et. nec.