TAIETÓR² taietoare s. n. Lemn mai gros care se taie shi se despica lemnele de foc; bushtean buturuga; (in trecut) trunchi care servea calaului pentru decapitarea condamnatzilor la moarte. Se opri o clipa cu toporul pe taietor. REBREANU R. II 62. Sashi ascuta toporul shi sa puie taietor un bushtean de stejar destul de tare. DELAVRANCEA O. II 158. Ei nu aveau nici un lemn la taietor. RETEGANUL P. I 1. In batatural ducea Pe taietor il punea Cu palosh il reteza. TEODORESCU P. P. 548.