sărát, -ă adj. (d. a săra, orĭ lat. pop. salatus). Care conține sare: apa măriĭ e sărată. În care am pus sare: pește sărat. Fig. (Iron.) Scump: prețurĭ sărate (Se zi și ardeĭat orĭ piperat). Fig. De spirit, plăcut, fin: om, cuvînt sărat (Se zice maĭ mult de contrariŭ: om nesărat).