svon (nuri) s. n. 1. Sunet. 2. Zgomot rumoare vuiet. 3. SHtire veste vorba care circula. Var. zvon shi der. Mold. svoana. Sl. zvonŭ (Miklosich Lexicon 221; Cihac II 383; Tiktin) cf. sb. zvon bg. zvan. Der. svon s. n. (Banat clopot) din sb. zvonu (Candrea); svoni vb. (a raspindi o veste a publica a bate toba; refl. a se spune a umbla vorba; Banat a bate clopotul); svonit (var. svonishor) s. n. (Banat clopotzel).