svic interj. Exprima ideea de start sau de zvicnet. Var. zvic shi der. Creatzie expresiva cf. sfir sgitz smic. Der. svicni vb. (a bate a palpita; a vibra; a se lansa a se avinta) cu suf. expresiv ni cf. smicni (dupa Cihac II 383 din sl. zvĕknąti „a suna”); svicneala (var. svicnitura) s. f. (zvicnet lovitura); svocoti vb. (a zvicni a palpita); svoaca s. f. (Trans. vargutza vergea); (s)vircoli (var. Trans. (s)virgoli) vb. refl. (a se agita a se zbate a se zbuciuma; a se intoarce de pe o parte pe alta a se incolaci o reptila) de la o var. *svirc care nu se mai foloseshte (cf. sgitz › sgiltz fitz › firtz hic › hirc etc.) cu suf. expresiv li (dupa Cihac II 557 din sl. kolo „roata”; dupa Weigand Jb XIX 142 shi Candrea din bg. varkolest „rotund” bg. vargaljam „a infashura” din mag. vergelni dupa Draganu Dacor. VI 303; dupa Tiktin din sl. zvrĕti svrkniti „a se zvircoli”; dar pe linga dificultatzile fonetice ideea de „a se intoarce” sau de „rotunjime” este secundara in cuvintul rom.); svircoleala (var. svircolitura) s. f. (agitatzie framintare).