*suspensiúne f. (lat. suspensio ónis. V. pensiune). Actziunea de a suspenda. Starea celuĭ suspendat. A tzinea pe cineva in suspensiune al tzinea in stare de aminare in nebotarire. Ret. Figura pin care traganeĭz putzin vorba pin perifraze saŭ o scurta tacere pina sa te pronuntzi p. a atzita curiozitatea shi a produce maĭ mult efect (inscris se arata printr’un shir de puncte. V. retorica). Chim. Starea unuĭ corp foarte divizat care se amesteca cu un fluid fara sa se disolve. Fiz. Suspensiunea luĭ Cardan suspensiunea unuĭ instrument intr’o pozitziune perfect verticala. SHi énsie.