surpriză sf [At: CR (1833), 247²/27 / V: (îvr) ~isă / Pl: ~ze / E: fr surprise] 1 Plăcere sau bucurie neașteptată oferită cuiva în anumite ocazii. 2 (Ccr) Obiect primit sau oferit fără plată, în semn de prietenie sau ca ajutor etc. Si: atenție (12), cadou, dar (3), (înv) surprindere (9). 3 Tot ceea ce surprinde prin caracterul său neprevăzut, neașteptat Si: (înv) surprindere (7). 4 Sentiment, stare de uimire, de uluire etc. produsă de un fapt neprevăzut Si: surprindere (8). 5 (Înv) Surprindere (2). 6 (Îlav; rar) Prin ~ Prin surprindere (3).