suprapunere sf [At: CONTA, O. F. 536 / Pl: ~ri / E: suprapune] 1 Așezare a unui obiect, a unui strat etc. deasupra altuia. 2 (Spc) Așezare a unei figuri geometrice deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea Si: coincidență (1), (rar) superpoziție. 3 (Fiz; îs) ~a efectelor Proprietate a unui sistem fizic sau tehnic caracterizat de legi și de relații liniare și omogene și care, pe această bază, permite însumarea acțiunilor exercitate asupra lui, efectul acțiunilor tuturor acțiunilor fiind identic cu rezultatul efectelor produse de fiecare acțiune în parte Si: superpoziție.