SUPARÁT A suparatzi te adj. 1. Necajit mihnit trist amarit. Da ce stai asha pe ginduri luminate craishor? zise baba; alunga mihnirea din inima ta caci norocul itzi ride din toate partzile shi nu ai de ce fi suparat. CREANGA O. A. 223. Ramii mindra sanatoasa K sho viorea frumoasa K eu ma duc suparat K un trandafir plouat. JARNÍKBIRSEANU D. 111. 2. Minios iritat infuriat. A plecat suparat injurind strashnic pe ciocoi. CARAGIALE O. II 76. [Spinul] varsa toata apa... Fiul craiului zise atunci suparat: Dar bine spinule de ce te apuci? Nu vezi k pe aici e mare lipsa de apa? CREANGA O. A. 229. In zadar mi te gatzi bine Mergi la joc nu te ia nime; Vii acasa suparata SHi te iai cu totzi la cearta. JARNÍKBIRSEANU D. 446. ◊ Expr. A fi suparat (foc) pe cineva (sau pe ceva) = a fi (foarte) nemultzumit de cineva (sau de ceva). Nu era suparat nici pe tatasau nici pe cal. DUMITRIU N. 147. Era suparata foc pe un oarecare domn care a dezertat de la o excursiune. VLAHUTZA O. A. III 59. SHezi colea linga mine sa tzi le povestesc toate k sa vezi k nu degeaba sint suparat pe dumneata. CARAGIALE P. 151. A fi suparat cu cineva = a nu mai avea relatzii de prietenie a nu mai vorbi cu cineva.