SUGRUMÁRE sugrumari s. f. Actziunea de a (se) sugruma. 1. Stringere de git gituire; ucidere omor prin gituire. Spaima insa navea temei. De nici intro parte nu amenintza nici o sugrumare. C. PETRESCU R. DR. 8. 2. Fig. Inabushire reprimare a unei actziuni sau a unei manifestari; gituire. [Teoria cosmopolita] a «shtiintzei universale»... urmareshte sugrumarea manifestarilor de shtiintza din tzarile mici. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 159 8/3.