suflator ~oare [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 122^v/19 / V: (reg) ~litoare sf / Pl: ~i ~oare shi (2 11) ~i sf / E: sufla + tor] 1 a (Inv; d. vant sau d. curentzi de aer) Care sufla (14). 2 sf Dispozitiv la foale prin care se sufla (1213) aerul din burduf. 3 sn Dispozitiv de suflare a unui curent de abur in cutia de fum a locomotivei cu aburi pentru ai activa tirajul. 4 sm (reg) sf (Irg) Suflare (4). 56 smf a (Rar) (Persoana) care sufla (2223). 7 a (Inv; in religia creshtina) Inspirat de divinitate. 8 sn (Teh) Ustensila alcatuita dintrun tub metalic subtzire shi indoit la un capat prevazut cu un mic orificiu prin care se sufla (1213) aer in dreptul unei flacari de gaz pentru a obtzine o flacara dirijata necesara in operatzii de lipire tare sau de analiza uscata a mineralelor Si: (rar; spc) suflai (1). 9 sm (Mpl) Instrument muzical la care sunetul se produce prin suflarea cantaretzului. 10 smf (Pex) Persoana care canta sufland (5758) la un astfel de instrument Si: (inv) sunator. 11 sf (rar) sm TZeava tub prin care cantaretzul sufla (23) aer in burduful cimpoiului¹ Si: (reg) suflaci sufletz. 12 sn TZeava prin care muncitorul sticlar sufla (63) intro masa de sticla topita pentru a o dilata shi a forma diverse obiecte. 13 sm Lucrator care sufla (63) intro masa de sticla topita pentru a forma diferite obiecte.