SUCCESIÚNE succesiuni s. f. 1. SHir de persoane de lucruri de fapte care se succed unele dupa altele. Vatzi temut de viitor k femeile de shoareci. Acum toata viatza va e o succesiune de regrete. C. PETRESCU I. II 219. Vreo jumatate de ora Titu trebui sa asculte... indemnurile ei intro succesiune vertiginoasa. REBREANU R. I 241. ♦ Succedare (intro demnitate). Succesiune la tron. ▭ Cu deosebire miniat shi neostenit in campania electorala care tzinu o luna a fost generalul Averescu deoarece lui i se fagaduise succesiunea. PAS Z. IV 158. 2. (Jur.) Moshtenire. Drepturi de succesiune. ◊ Expr. A (se) deschide o succesiune = a (se) incepe formalitatzile pentru atribuirea moshtenirii. ♦ Averea care constituie o moshtenire.