*subĭéct n. pl e (lat. subjectum d. sub dedesupt shi jácere a arunca ild. jacére a zacea cum se vede dupa originalu vgr. ’ypokeimenon d. ’ypó dedesupt shi keimai zac. V. obĭect abject ipochimen). Materie despre care se vorbeshte se scrie orĭ se compune: subĭect de vorba de tabloŭ. Fil. Spiritu care apreciaza (in raport cu obĭectu care e apreciat). Gram. Terminu despre care vorbeshte predicatu afirmind orĭ negind (subiectu se acorda in numar shi persoana cu predicatu): apa trece petrele ramin. Persoana care magnetizeaza un mediŭ.