SUBSTÁNTZA substantze s. f. 1. Corp (solid lichid gazos) omogen alcatuit din atomi shi din molecule (formate din aceleashi elemente) shi care poseda o anumita forma culoare miros gust etc.; materie. ◊ Substantza de contrast = substantza chimica utilizata in examenele radiologice opaca la razele Roentgen. 2. (Anat.; in sintagmele) Substantza alba = parte a sistemului nervos central formata din fibrele celulelor nervoase. Substantza cenushie = parte a sistemului nervos central formata din corpurile celulelor nervoase. 3. (Fil.) Baza existentzei substratul care persista dea lungul tuturor transformarilor; existentza sau realitate de sine statatoare care este suportul atributelor al insushirilor. 4. Parte esentziala principala constitutiva a unui lucru. ♦ Fig. Contzinutul miezul unui discurs al unei scrieri etc. ♦ Loc. adv. (Rar) In substantza = pe scurt in rezumat; in fond. Din fr. substance.