Definiția cu ID-ul 529652:
Jargon
subordonáre s.f. Raport fundamental în cadrul sintaxei, prin care se desemnează totalitatea raporturilor de dependență dintr-un enunț.
subordonáre s.f. Raport fundamental în cadrul sintaxei, prin care se desemnează totalitatea raporturilor de dependență dintr-un enunț.