Definiția cu ID-ul 957659:
Explicative DEX
STÎNJENITÓR, -OÁRE, stînjenitori, -oare, adj. (Rar) Care deranjează, care jenează, care împiedică; inoportun. Tăcere stînjenitoare. ▭ Un mosafir care se simte stînjenitor. CAMIL PETRESCU, T. II 50.
STÎNJENITÓR, -OÁRE, stînjenitori, -oare, adj. (Rar) Care deranjează, care jenează, care împiedică; inoportun. Tăcere stînjenitoare. ▭ Un mosafir care se simte stînjenitor. CAMIL PETRESCU, T. II 50.