străbát, -bătút, a -báte v. tr. (stră- și bat). Pătrund pin toată lungimea saŭ lățimea: a străbate (a parcurge) o țară în lung și’n lat, glonțu a străbătut scîndura, sulița ĭ-a străbătut (străpuns) trupu. V. intr. Pătrund, răzbat, răzbesc, ajung: glonțu a străbătut pin scîndură, el a străbătut pin zăpadă, pin mulțime; strigătele luĭ au străbătut pînă la noĭ. – Strebat (Cjb. Eneida, 6, 139).