Definitzia cu ID-ul 960031:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STRÚNA strune s. f. 1. Fir elastic (din metal sau din intestine de animale) care intins pe o cutie de rezonantza vibreaza producind tonuri muzicale; coarda (1). Privighetoarea e mare artist shi cred car putea interpreta o melodie auzita pe strune. SADOVEANU O. VI 332. Scripcarul shi cobzarul ishi potriveau intruna strunele. BUJOR S.99. Saluta zdranganind din strune Batind cadentza din picior SHi cinta leganindushi capul Cobzarul. IOSIF V. 48. ◊ Fig. In odaie struna tacerii ramase atit de intinsa k multa vreme nimeni nu cuteza so atinga. DAN U. 103. Vintule nebunule De tziai rupe strunele. PAUNPINCIO P. 43. ◊ Expr. A cinta (sau a bate) cuiva in struna (sau in struna cuiva) = ai tzine cuiva partea a aproba tot ceea ce spune cineva pentru ai fi pe plac; a lingushi pe cineva. Intrun an se duce la Iashi cu cravata roshie pina la briu shi ne cinta in struna intraltul ne impiedica serbarea. GALAN Z. R. 13. Femeia a priceput slabiciunea barbatului shi totdeauna ia batut in struna. SEVASTOS N. 3. A intoarce struna sau a o intoarce pe alta struna = a schimba cintecul; fig. ashi schimba parerea atitudinea; a intoarce foaia (v. foaie). Mai arcushe fratzioare Ia intoarce struna Pentru dorul ce ne doare Sai mai zicem una! DESHLIU G. 17. (Glumetz) Ai face cuiva spatele struna = a bate zdravan. Suna binen cobza suna Sa nutzi fac spetele struna. ALECSANDRI P. A. 58. 2. Sfoara intinsa facuta din fire elastice shi rasucite. Eu imi ridic iarashi varga unditzei shi cercetez cele doua mushte artificiale ale strunei. SADOVEANU O. A. II 199. Spinu se zvirlise in picioare... bizuit in prajina shi in struna de treizeci de fire de coada de cal. id. N. F. 102. Descaleca arcashii... Trag strunele vibreaza sunind zbirnaitoare. ALECSANDRI P. III 224. ◊ (In legatura cu verbe de mishcare sugerind ideea de mers grabit fara ocoluri drept la tzinta) Napuca sashi ieie macar ramas bun de la copila ci pleca struna. SHEZ. VIII 71. ◊ Expr. (Despre actziuni activitatzi) A merge struna = a merge foarte bine a fi in ordine perfecta. E greu sa dai de capatii Dar daca dai merg struna toate. COSHBUC P. I 89. Treaba mergea struna; baietzii schimbau tabla in toate zilele shi simbata procitanie. CREANGA A. 4. Treaba mergea struna. NEGRUZZI S. I 343. 3. Parte a friului care se pune sub barbia calului shi se agatza de cele doua capete ale zabalei. Cai clabucitzi la strune shi zabale. DELAVRANCEA la TDRG. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) in struna = a tzine de scurt (pe cineva) a infrina a stapini. Noua curte domneasca... era plina de o gloata posomorita care abia o tzinea in struna un shireag indesat de dorobantzi. ODOBESCU S. I 107. 4. Compus: strunacocoshului = nume dat la doua plante erbacee cu frunzele ovale shi florile albe (Cerastium).