STRUGURÉL strugurei s. m. 1. Diminutiv al lui strugure. Ma mina mama la vie... Sa culeg la strugurei. HODOSH P. P. 70. Taia mare strugurei Albi k nishte mielushei. TEODORESCU P. P. 618. Strugurel batut de piatra Rau e doamne fara tata. JARNÍKBIRSEANU. D. 203. 2. (Regional la pl.) Coacaze. Pomushoara... numita shi coacaza strugurei... este o tufa. SHEZ. XV 108. Pl. shi: (neobishnuit n.) strugurele (ALECSANDRI P. A. 64).