structura totalitate emergenta de obiecte* sonore care tinde sa se conserve. S. presupune o lege de compozitzie interna. Asemeni naturii shi in muzica exista diferite straturi structurale. Deosebim la modul general doua zone: micro shi macros. Daca in alte domenii delimitarile intre cele doua nivele sunt stabilite in muzica exista pareri impartzite. La nivel microstructural sar produce organizarea morfologica iar la nivel macrostructural cea sintactica (2) sau: micros. tzine de obiectul sonor (de natura lui) iar macros. tzine de relatziile ce se stabilesc intre obiecte. O alta delimitarear fi numai la nivel sintactic: micros. inseamna organizarea celor mai mici elemente sintactice (celula* motiv* etc.) iar macros. desemneaza forma* lucrarii muzicale shi articulatziile ei. Problema transformarii s. este tot atat de complicata k shi in alte domenii. Xenakis a gasit legi obiective de transformare prin aplicarea unor teorii matematice moderne la muzica. Se pare k solutzia cea mai adevarata este folosirea gramaticilor generative shi transformatzionale care ofera trecerea de la simplu la complex de la imanent la manifest (v. stochastica muzica). Importante atat in compozitzie (1) cat shi in muzicologie* raman s. de adancime (Chomsky) care ofera shi miezul contzinutului artistic. Depistarea acestor s. reprezinta un prim pas in aflarea mecanismului atat de complex al artei. Xenakis propune in muzica termenul de „s. afara de timp” care sunt independente de orice realitate sonora in sens de natura concreta (creatzie muzicala). Existentza naturii abstracte este fundamentala pentru gandirea oricarui creator. Naturile concrete (operele de arta) sunt mostre ale celei abstracte. De aceea crearea unei s. in afara timpului in muzica constituie o baza de prin ordin in zamislirea lucrarilor muzicale. Pe langa muzicile sec. nostru care vizeaza tocmai asemenea cercetare in interiorul artei sonore exista multe exemple de s. muzicale. Poate cea mai elocventa ramane muzica lui J.S. Bach ale carei date au putut fi cu ushurintza preluate de programele ordinatoarelor. Deci unitatea stilistica bachiana nu este intamplatoare! Cercetarile actuale incearca sa depisteze s. shi in muzici prolixe stilistic. Aici lucrurile se complica bineintzeles faptele (rezultatele) dovedinduse in favoarea gandurilor componistice unitare. V. analiza; semn.