STRUCTÚRA s. f. I. 1. ansamblu de elemente de constructzie solidarizate intre ele care preia toate sarcinile la care este supus acesta shi le transmite la fundatzie. 2. mod de alcatuire interna a unui corp a unui sistem. ◊ dispozitzie relativa a atomilor in molecula unei substantze. ◊ mod de grupare a moleculelor intro substantza minerala. 3. mod de ashezare a partzilor corpului animal sau vegetal ori ale tzesuturilor. ◊ (psih.) conformatzie factura formatzie. 4. fel de alcatuire a unei compozitzii a unei opere literare. ♦ ~ gramaticala = mod specific fiecarei limbi de a organiza cuvintele in propozitzii shi fraze. II. mod de organizare a societatzii din punct de vedere economic social politic shi cultural; oranduire. ◊ mod de organizare a oricarei ramuri de productzie. (< fr. structure lat. structura)