Definitzia cu ID-ul 1246064:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
structura sf [At: TOMICI C. A. 12/14 / V: (ivr) shtr~ / Pl: ~ri / E: lat structura fr structure] 1 (Fzl; de obicei cu determinari care arata felul) Mod de organizare interna a organismului uman animal sau vegetal de plasare in spatziu unele fatza de altele a organelor a tzesuturilor etc. ale acestuia Si: alcatuire1 (12) conformatzie formatzie (1) intocmire V aranjament aranjare dispozitzie dispunere distribuire distributzie tzesatura. 2 (Pan) Mod de alcatuire psihica sau spirituala a unei persoane a unei colectivitatzi umane etc. Si: conformatzie constitutzie (3) factura1 (2) formatzie (1). 3 (Glg; shis ~ geologica ~ tectonica) Mod de dispunere in scoartza terestra a straturilor shi a altor formatzii de roci precum shi a raporturile dintre ele. 4 (Prc) Forma de cuta de monoclinal etc. datorata mishcarilor de incretzire ale scoartzei pamantului Si: aspect (1) configuratzie (1) conformatzie fizionomie (3) forma (13) infatzishare profil1. 5 (Spc; shis ~ra solului) Mod de grupare a particulelor elementare in masa solului. 6 (Glg) Totalitatea insushirilor unei roci determinata de aspectul morfologic al partzilor ei componente (gradul de cristalizare dimensiunile shi forma cristalelor) shi de modul de creshtere a acestora. 7 (Aht) Mod de construire a unui edificiu a unui pod etc. 8 (SHis ~ de rezistentza) Ansamblul elementelor unei constructzii care preia shi transmite la reazeme sau la fundatzie toate incarcaturile care solicita constructzia. 9 (Teh; pan) Mod de dispunere a elementelor componente ale unui ansamblu tehnic. 10 Mod in care sunt dispuse shi corelate elementele constitutive ale unei creatzii artistice sau shtiintzifice astfel incat aceasta sa formeze o unitate distincta Si: alcatuire1 (4) compunere (2) compozitzie (1) economie1 (34) organizare organizatzie (rar) urzeala. 11 Mod specific de organizare a limbii k un intreg ale carui elemente individuale se constituie in tipare cu intzeles. 12 (Is) ~ gramaticala Ansamblul elementelor cuvantului ale propozitziei shi ale frazei precum shi modul specific fiecarei limbi de a organiza aceste elemente. 13 (Is ~ de suprafatza; in gramaticile generativtransformatzionale; icr structura de adancime) Mod concret de organizare a elementelor unei propozitzii care rezulta din inshiruirea lineara a acestora shi care reflecta relatziile sintactice din propozitzie. 14 (Is ~ de adancime; icr ~ra de suprafatza) Mod abstract de organizare a propozitziei care contzinand in germene relatzii sintactice fundametale pentru intzelesul semantic al propozitziei sta la baza structurii de suprafatza generando prin intermediul unor operatzii numite transformari. 15 Totalitatea elementelor care constituie esentza lucrurilor shi a fenomenelor Si: contzinut1 (2) fond (1) substantza (1). 16 Mod de organizare a contzinutului. 17 (De obicei cu determinari care arata domeniul) Mod de organizare a societatzii din punct de vedere economic social politic shi cultural Vz oranduire sistem. 18 (Spc) Totalitatea elementelor constitutive ale unei societatzi sau ale unei grupari sociale Si: componentza. 19 (Spc) Mod de organizare a unei ramuri de productzie a unui domeniu de activitate sau a unei intreprinderi a unei institutzii etc. 20 (Fiz) Mod de organizare interna a realitatzii materiale in general sau a unui corp a unui sistem fizic etc. in special caracterizat prin natura shi prin insushirile elementelor componente prin dispozitzia lor spatziala shi prin interactziunile lor reciproce Si: alcatuire1 (7) conformatzie intocmire. 21 (Spc; is ~ metalica) Mod de ashezare a particulelor care constituie un metal sau un aliaj. 22 (In teoriile structuraliste) Mod de organizare a unui sistem. 23 Ansamblu al relatziilor esentziale dintre elementele componente ale unui sistem. 24 Model ideal care reflecta aceste relatzii shi care ia in consideratzie raporturile existente intre componentele sistemului (asemanari diferentze opozitzii corelatzii etc.) indiferent de natura elementelor componente. 25 (Rar) Sistem (1).