STRIGÓI OÁIE strigoi oaie s. m. shi f. (In superstitzii) Om nascut sub zodii rele care este in legatura cu diavolul shi se ocupa cu vraji shi cu farmece; sufletul unui mort care ishi paraseshte noaptea mormintul (uneori schimbat in animal) shi se intoarce intre cei vii pentru ai chinui shi a le pricinui tot felul de neajunsuri. V. pricolici stafie. Astanoapte in livada un strigoi mi saratat. EFTIMIU I. 74. Dadaca chemata sa ne creasca Zadarnic cu strigoii ar vrea sa nengrozeasca. MACEDONSKI O. I 43. Altzii ziceau k e strigoaie shishi omoara ea copiii ori i maninca. RETEGANUL P. V 20. [Incepura a vorbi] despre strigoi shi cite alte nazdravanii infioratoare. CREANGA P. 14. ◊ Fig. Mitrea ofta shishi pleca fruntea. Avea in el strigoiul amintirii. SADOVEANU M. C. 118. ♦ Epitet dat unui om rau ursuz (in special unui batrin cu apucaturi demodate). Strigoi adeseami zic tot ei Batrin in ultimul resort. MACEDONSKI O. I 184. Unia in aprinderea lor numeau pe cei batrini: «rugini invechite ishlicari strigoi» shi cite li mai venea in minte. CREANGA A. 153. Lasa lasa Chiritzoaie Baba cloantza ra strigoaie Ii patzi tu vai de tine Multe shotii de la mine! ALECSANDRI T. I 191.