STRIGÁRE strigari s. f. Actziunea de a striga shi rezultatul ei. I. Strigat (1) racnet tzipat. II. 1. Exprimare in cuvinte a unui sentiment puternic. ◊ Loc. adv. (Rar) Cu strigari (inalte) = cu voce tare cu accente puternice. ♦ Zgomot larma de voci; vociferare (de aclamatzie sau de amenintzare). 2. Tanguire vaicareala cu voce tare; vaiet. 3. Cerere reclamatzie facuta cu voce puternica; protest. 4. Imputare reprosh dojana. 5. Inshtiintzare cu voce tare vestire. 6. Chemare (in ajutor la lupta etc.). V. striga.