Definiția cu ID-ul 847656:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRICĂȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, stricăței, -ele, adj. Diminutiv al lui stricat2 (7); (cam) depravat, corupt. ♦ (Pop.) Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (în urma vărsatului). – Strica + suf. -ățel.