STRICÁ stric vb. I. 1. Tranz. A aduce (fara voie) intro stare (mai) proasta a preface din bun in rau; a deteriora; (cu privire la mecanisme) a defecta. Ashtept un telefon shi ash vrea k aparatul sa functzioneze... Sa speram k va functziona... Sa nu se strice. SEBASTIAN T. 73. ◊ Refl. Broasca se strica shi capacul se desfacu. DUMITRIU N. 84. Unul zise: aveam sa ma duc pina in cutare loc insa o roata de la carutza mi se stricase. ISPIRESCU L. 180. Tu ai boi de ce nutzi inchipuieshti shiun car? Al meu lai hirbuit de tot. Hodorog incolo hodorog pe dincolo: carul se strica. CREANGA P. 39. ◊ Expr. A se strica carutza in mijlocul drumului = a intimpina piedici cind eshti inca departe de tzinta. (Glumetz cu inversiunea termenilor «drum» shi «carutza») Bun intilnishul om bun! Ashai k sa stricat drumul in mijlocul carutzei? CREANGA P. 127. 2. Tranz. A sfarima invelishul tare al unui lucru (pentru a scoate shi a folosi contzinutul); a sparge. Sa iei simburi de piersica shi sai strici. ALECSANDRI T. I 106. A inceput a strica alune shi a minca. SHEZ. IV 171. ♦ A sfarima ushi incuietori a deschide cu fortza (pentru a intra sau a ieshi). Acum k sa scapam de aici trebuie sa ne punem toate puterile sa stricam fereastra magaziei ashtia shi sa fugim. ISPIRESCU L. 274. Deschidemi sa ieu traista din cui!... Dami drumu k stric usha. ALECSANDRI T. I 325. 3. Refl. (Despre materii organice) A se altera (sub actziunea agentzilor exteriori distructivi). Sa lese sa se strice carnea toata dintro vaca? CONTEMPORANUL III 293. Fiind vara shi soare shi o caldura mare Peshtele sa stricat SHi racii lau mincat. ALEXANDRESCU M. 404. ◊ Tranz. Merele putrede strica shi pe cele bune (= unul care da exemplu rau corupe shi pe cei din jurul lui). ♦ (Despre aer) A se incarca de mirosuri grele sau de bioxidul de carbon provenit din respiratzie. 4. Tranz. A pricinui stricaciuni daune lipsuri; a vatama. Fiul imparatului nu cuteza sa calce... pe velintzele cele de mare pretz... de mila sa nu le strice frumusetzea. ISPIRESCU L. 38. ◊ Absol. Dupa cita invatzatura am dobindit de la unii shi de la altzii shi de prin cartzi tzioi spune k cel ce leneveshte e frate cu cel ce strica. SADOVEANU P. M. 17. 5. Intranz. (Mai ales in forma negativa sau interogativa) A face rau a fi nefolositor (intro anumita situatzie sau unei anumite persoane); a fi nepotrivit. Un pahar de vin shi un hartan de miel nu strica. SADOVEANU O. I 30. De unde nui de acolo nu se varsa fiilor; insa mai multa bagare de seama nu strica. CREANGA A. 11. Haide sa le fac un bine caci un bine nu le strica. CONTEMPORANUL I 457. Gindeshte k mariata eshti preaputernic shi k nishte saraci boieri nutzi pot strica. NEGRUZZI S. I 146. ◊ Fig. Frunza verde flori marunte Ieshitumiau vorbe multe; Las’ sa iasa k numi strica Cas tinara shi voinica! JARNÍKBIRSEANU D. 402. ◊ Expr. (Mai ales in constructzii impersonale) Nu strica (sau nar strica) sa... = nui rau sa... nu face rau cel care... Nar strica sa aprindem aci o lampa shi sa facetzi focul! C. PETRESCU A. 279. Niciodata nu strica cineva sa faca incercare. ISPIRESCU L. 219. ♦ A fi vinovat a fi de vina. Cine strica daca ai imbatrinit shef de birou? Lipsa de tact neglijentza shi amortzeala in care traieshti. DELAVRANCEA S. 111. Nu strici dumneata... eu stric... nu trebuia sami pui mintea cu un copil k dumneata. CARAGIALE O. I 63. Nu strica cine maninca mai multe pite ci cine i le da (= nu este vinovat cel care face rele ci cel care i ingaduie sa le faca). ♦ Tranz. (Cu complementul «ce» sau «nimic») A greshi a se face vinovat (cu ceva impotriva cuiva). SHi tu vrei sa bag sabia in teaca? Ceau stricat ei? K sau nascut. DELAVRANCEA O. II 148. Codrule ce tziam stricat De mai dat de mini legat? Eu nu ma shtiu vinovat Far’ co creanga tziam taiat. BIBICESCU P. P. 166. Codre vei avea pacat Cumva de mei da legat. K nimic nu tziam stricat Nu ma shtiu de vinovat. TEODORESCU P. P. 295. ◊ Expr. Ce strica? de cear fi rau de ce (sa) nu? Te mira tata la ce am putea fi bune shi noi. SHi apoi ce strica daca ne vei spune shi noua? ISPIRESCU L. 177. 6. Tranz. A vatama un organ sau o functzie organica. E o femeie nebuna care mia stricat mintea shi mie. Eu sint sanatos crezi de cind am luato? CARAGIALE O. I 245. Dar de ce plingi mindra hai Ce strici ochishorii tai? JARNÍKBIRSEANU D. 255. ◊ Expr. Ai strica (cuiva) inima v. inima (II 1 b). ◊ Refl. (Despre organe p. ext. despre fiintze) Sa nu dai in boi prea tare K se strica la spinare. JARNÍKBIRSEANU D. 336. Imparate imparate!... Unde duci catanele? Iar la foc sirmanele? Nu le duce asha tare K se strica la picioare. ALECSANDRI P. P. 296. De plins ochii li se strica Frunzan codru se despica. De dor mare nesfirshit Fatza lor sa veshtejit. id. ib. 379. ♦ Fig. (Despre stari sufleteshti) A mihni; a dobori a prapadi. Dorul naibei tare strica Pe mindrutza ocheshica; Nice bea nice maninca Nici traieshte nici nu moare Ci se usca pe picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 89. Tare sufla vinturile Rau ma strica gindurile Tare sufla vinturi reci Rau ma strica ginduri seci! id. ib. 350. 7. Refl. (Despre vreme) A se schimba in rau. Toamna a sosit soarele apune trist shi in urma lui o balta de singe. Vremea o sa se strice. DELAVRANCEA A. 15. Ori parerea ma inshala ori sa stricat vremea zise imparatul; din doua una trebuie sa fie numaidecit. CREANGA P. 265. 8. Tranz. A impiedica buna desfashurare a unei actziuni a unei stari de fapt; a se pune dea curmezishul a tulbura a zadarnici. SHi astfel mergeau amindoi catra imparatzia Imparatului Verde fara de leac de frica k le va mai strica cineva traiul cel bun. BOTA P. 90. Ah! munteanco! numi strica socotelile! DELAVRANCEA O. II 17. Blastemat sa fie... Acel om care Mil impinge firea Sa strice iubirea Cea nevinovata De fecior shi fata. COSHBUC P. II 163. HarapAlb fiindca eshti asha de bun de tzia fost mila de viatza noastra... shi nu neai stricat veselia vreu satzi fac shi eu un bine. CREANGA P. 237. Cine strica dragostele Mincei griul pasarile! JARNÍKBIRSEANU D. 281. ◊ Expr. A strica casa cuiva v. casa¹ (4). ◊ Refl. Atunci deodata tuturor mesenilor shi pe loc li sau stricat cheful. CREANGA P. 232. Tot cheful mi se strica Cind ma vad supus la bir Atins tocmai la chimir. ALECSANDRI T. I 239. 9. Tranz. A influentza (pe cineva) in rau a corupe. [Muierea aia] vine la mine in casa k sami strice nevasta. DUMITRIU P. F. 223. Oci shia stricat copiii. Nui pune la munca. Ia rupt de sat. Ia infumurat. STANCU D. 44. ♦ Refl. A decadea din punct de vedere moral a se ticaloshi. Nici ciobanii nu mai sint ciobanii din timpurile mele. Sa stricat lumea; sau stricat shi ei. GALACTION O. I 64. 10. Tranz. A face un lucru greshit cum nu trebuie. Croitorul a stricat haina. ▭ Graba strica treaba. REBREANU I. 118. ♦ A deforma infatzisharea caracterul manifestarile cuiva; a face sa fie asha cum nu trebuie urit neplacut antipatic. Minunat om ar fi parintele Trandafir daca nu lar strica un lucru. Este cam greu la vorba cam aspru la judecata. SLAVICI O. I 53. Varsatul a stricato putzin shi i sa scurs un ochi. NEGRUZZI S. I 59. De frumoasa eshti frumoasa SHai fi buna de mireasa Dar te strica guritza Catzi umbla k melitza. JARNÍKBIRSEANU D. 427. 11. Tranz. (Cu privire la ashezari omeneshti injghebari constructzii) A darima a narui a distruge. Nu strica fintina k o avem de la moshistramoshi. RETEGANUL P. IV 18. Lapushneanul porunci sa imple cu lemne toate cetatzile Moldaviei... shi le arse vrind sa strice prin aceasta azilul nemultzamitzilor. NEGRUZZI S. I 142. Ei coprind orashul il strica shi il dau prada flacarilor. BALCESCU O. II 75. Brazii k se leganau Cuibuletzul mil stricau. JARNÍKBIRSEANU D. 204. ◊ Refl. Atunci podul cel minunat indata sa stricat shi sa mistuit de nu se shtie ce sa facut. CREANGA P. 89. ♦ (Invechit shi arhaizant) A ucide a mutila. Imparatul nostru preaputernic a dat porunca sa fie stricat coconul sau. SADOVEANU D. P. 33. Neagoe se rapezi incruntat cu paloshul la dinshii: Sa nu stricatzi pe nimeni! striga el in gura mare. ODOBESCU S. I 91. Alelei! pe cind eram Om intreg de ma luptam Multzi pagini am mai stricat! ALECSANDRI P. P. 169. ◊ Refl. (In propozitzii consecutive exprimind ideea k actziunea din propozitzia principala se face cu mare intensitate) Crishmai mare frumushica Beau voinicii de se strica. La TDRG. (Expr.) A se strica de ris = a ride foarte tare cu hohot. Danila... privea de departe valmashagul acesta shi se strica de ris. CREANGA P. 53. SHi in virtejul cela rasturna tirabi shi toate cele in toate partzile detzi venea sa te strici de ris. id. ib. 310. ♦ Fig. A anula a abroga a calca (conventzii invoieli legi obligatzii). Eu merg sa fac dreptate in tzara... sa stric legile cele rele facute de domnie. GANE N. I 158. De vrei putem strica obiceiul. RETEGANUL P. V 30. Miar fi voia sa stric logodna cu nazuroasa aia de fata. ISPIRESCU L. 400. Nu cumva sa gasesc vreun fir de mac printre nasip sau vreunul de nasip printre mac k atunci am stricat pacea. CREANGA P. 263. ♦ (In superstitzii) A dezlega a desface (farmece blesteme). Strica mindro ceai facut Nu ma tzinea om pierdut! HODOSH P. P. 63. 12. Refl. A rupe legaturile de prietenie (cu cineva).; a se certa. Prepeleac pusnicul se stricase acum de tot cu dracul. CREANGA P. 58. SHtii k unchiul dtale a pus toate la cale cu shatrarul Narila. Bine zici... o uitasem... Trebuie gasit un mijloc de a ne strica cu shatrarul. ALECSANDRI T. 785. ♦ Tranz. A contribui k cineva sa rupa o legatura de prietenie. Ai cercat sa ma strici cu Florica pentru k sa tragi cenusha pe turta ta? ALECSANDRI T. 930. 13. Tranz. A utiliza a consuma a cheltui in mod inutil (fara a obtzine un folos sau un avantaj corespunzator). Ia nu mai strica banii pe cocosh Natalio. STANOIU C. I. 194. Deacum trebuie sa ne mai punem shi cite peoleaca de carte caci minepoimine vine vacantzia de craciun shi noi stricam pinea parintzilor degeaba. CREANGA A. 100. Pe toata ziua stricam... [in vrabii] cite un corn de praf shi cite o punga de alice. ODOBESCU S. III 22. Ticalosul... nu plateshte sa strice cineva un glontz intrinsul. NEGRUZZI S. I 31. ◊ Fig. Nu era prea incredintzat de evlavia acelor straini shi nar fi vrut sashi strice vorbele fara folos. SADOVEANU P. M. 18. ◊ Expr. A strica orzul pe gishte v. orz. 14. Refl. (Despre adunari petreceri) A lua sfirshit (prin imprashtierea participantzilor). Indata ce sa stricat hora barbatzii au inceput sa se indrepte... spre Avrum. REBREANU I. 32.