stric a á v. tr. (lat. extrico tricare a descurca. V. intriga). Deteriorez desfac fac sa nu maĭ fie bun saŭ folositor; a strica o mashina o pushca o strada nishte haĭne. Trec consum intrebuintzez: a strica multa apa la spalat a strica orzu pe gishte (V. orz). Fig. Prapadesc ruinez: a strica tzara atzĭ strica sanatatea. Demoralizez: a strica copiiĭ pin exemple rele. A strica o casa a nimici o casnicie. V. refl. Ma deteriorez ma alterez ma prefac in raŭ: podu vinu laptele griu timpu lumea s’a stricat. A te strica de ris (est) a muri de ris a ride pina nu maĭ poti. A te strica cu cineva a rupe relatiunile cu el. V. intr. Vatam fac raŭ: geru a stricat viilor eŭ nu stric nimanuĭ nimic. In nord. stric.