STRECURÁ strecór vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la lichide) A trece printro strecuratoare pentru a separa de particele solide sau de corpuri straine shi a face sa ramina limpede omogen. A intrat aprinsa shi grabitan casa Donitza punindo dupa ushan cui. Masa sta crucita. «Pai acolo o pui? Vino shi strecoara laptele odata!». COSHBUC P. I 249. 2. Refl. (Despre lichide) A curge (printro crapatura) a aluneca (cite putzin) printrun loc ingust. Albia adinca a piraului era presarata de lespezi varoase sho dunga de apa se strecura in linishte intzepata icicolo de raze subtziri de lumina. SADOVEANU O. VII 39. De trei zile dea rindul din cerul posomorit de toamna se strecoara picaturi dese shi reci. CAZABAN V. 11. Luatatzi seama cind e ger iarna shi vintul vijiie k daca va punetzi la vatra dinaintea focului auzitzi unele lemne tzipind shi vedetzi strecurinduse in ele o apa fierbinte? NEGRUZZI S. I 246. ◊ Fig. Dar las’ k nu scapa ei de Cuculetz... nu... Deoi shti k sor strecura totzi banii Agiei [la joc] am sai inhatz [pe masluitori]. ALECSANDRI T. I 157. (Tranz.) Sultanica strecura printre genele ei de catifea doua lacrimi k boaba de roua: una se intinse pe obraz iar altai incretzi gura. DELAVRANCEA S. 9. 3. Refl. Ashi face loc (cu greu) a patrunde (printrun desish printrun loc strimt). Se strecurau shoareci pe subt acoperishul de stuf. SADOVEANU P. M. 14. Copiii raspundeau intrun glas infashuratzi de bucurie: Bine ai venit Gherlash! Aratane sabiile satzi vedem sabiile!... Scamatorul zimbea blind strecurinduse printre ei cu prevedere sa nui loveasca. SAHIA N. 65. Ei aud cu urechile toata acea nenumarata lume de insecte ce se strecoara prin ierburi tziuind scirtziind fluierind shuierind. ODOBESCU S. III 19. Ea cami inota... SHi se strecura SHi ea cami trecea Tot din stincan stinca SHi din piatran piatra Pinde ceea parte. TEODORESCU P. P. 429. ◊ (In imagini poetice) Vintul cu un freamat dulce se strecoara prin pletele salciilor. SADOVEANU O. VI 51. Ce? Cind luna se strecoara printre nouri prin pustii Tu cu lumea ta de ginduri dupa ea sa te atzii? EMINESCU O. I 157. O deschisa galerie undea soarelui lumina Se strecoaran arabescuri prin peretzii fini de lac Prelungeshte colonadai peo fantastica gradina. ALECSANDRI P. III 84. Mushchiul zidului se mishca... pintre iarba se strecoara O suflare care trece k prin vine un fior. ALEXANDRESCU M. 13. ◊ Fig. (Despre sentimente emotzii senzatzii) Nu shtiu de ce dara in inima ei se strecura o bucurie ascunsa. ISPIRESCU L. 239. Dar incetincet simtzi cum se strecoara un somn de plumb prin toate vinele lui ochii i se painjenira shi el cazu k mort in iarba pajishtei. EMINESCU N. 20. Un vis ce se strecoara intrun suflet pustiit. ALEXANDRESCU M. 20. ♦ Tranz. A introduce ceva (cu efort) intrun loc strimt. Scamatorul... a prins baioneta numai cu doua degete shi a inceput so strecoare in gura. SAHIA N. 69. ◊ Fig. Asfintzitul parcami strecurase o taina mare in suflet. SADOVEANU O. VI 9. Fiecare avea pushca la el shi minca fara risipa de cuvinte strecurind priviri banuitoare printre trunchiurile singeroase shi sinistre. GALACTION O. I 267. 4. Refl. A intra sau a ieshi tiptil pe furish; a se furisha. Doamna Vorvoreanu privea pe fereastra; inimai batea tot mai incet... Daca nu se va putea strecura acum sa se urce in tren va fi pierduta. DUMITRIU B. F. 85. Titu Herdelea se strecura afara. REBREANU R. II 79. Nimic no mai ispitea in viatza. Imbracata simplu in negru cauta sa se strecoare neobservata dar fara sa vrea atragea toate privirile. BART E. 305. ◊ Fig. (Urmat de determinarea «prin viatza») Il jena felul ei de a vorbi tare shi vulgar... luxul vestimentar de gust indoielnic tot cei ofensa discretzia lui cu care fusese invatzat sa se strecoare prin viatza atragind cit mai putzin luareaaminte a semenilor. C. PETRESCU I. II 213. ♦ Tranz. A asheza undeva un lucru a introduce undeva pe cineva sau ceva cu mishcari ushoare pe nesimtzite. Vitoria strecura pe masa rotunda din mijlocul odaii plicul shi foaia alba. SADOVEANU B. 38. SHi sa strecor a mea mina dupa gitutzi de zapada. EMINESCU O. IV 42. ◊ Fig. Iar tirziu cind taina dimprejur te cheama SHitzi strecoaran suflet un fior de teama... Te cuprind deodata lungi pareri de rau. TOPIRCEANU B. 14. ♦ Tranz. (Cu complementul «vorbe») A rosti ushor discret. Birnoava strecura citeva vorbe la urechea lui SHoimaru. SADOVEANU O. VII 18. Am inceput a vorbi lucruri neinsemnate. Cautam sa strecor vorbele pe nesimtzite dibaci pentru a ajunge la tzinta venirii mele. C. PETRESCU S. 163. ♦ Tranz. (Cu complementul «privire») A face sa lunece cu abilitate pe furish. Voda ridea in barba shi strecura in jurui privireai ascutzita k un virf de jungher. SADOVEANU O. VII 74. ♦ A trece (pe linga cineva sau ceva) mergind ushor nebagat in seama. Masinca ridica pumnul amenintzatoare. Servitoarea se strecura pe linga dinsa in virful picioarelor. BASSARABESCU V. 7. Tu pealaturi te strecoara Nu baga nici chiar de seama Din cararea ta afara De tendeamna de te cheama. EMINESCU O. I 198. Dar ce vad? ce se strecoara Colon zare cind shi cind? E o sanie ushoara Prin lumina lunecind. ALECSANDRI O. 222. 5. Refl. A se introduce k strain in mijlocul unui grup omogen (de obicei cu intentzii dushmanoase). Ushor in mishcari folosind vorbe potrivite... shi pe deasupra fiind necunoscut in orash se putea strecura ushor in increderea muncitorilor. VORNIC P. 196. Aici sa strecurat intre razeshi unu Sava Cerchezu armean care a cumparat citziva stinjeni de moshie shi a ajuns a fi primar. I. IONESCU P. 397. ♦ A trece a aluneca a scapa neobservat. Sa strecurat o gresheala de tipar. 6. Refl. A trece (unul) in urma altuia a se perinda intro succesiune. In fund mogildetze se ridica... shi trec mereu in fuga la stinga spre padure tragatori inamici. Nu i vedem bine decit cind se strecoara unul dupa altul. CAMIL PETRESCU U. N. 402. Citzi bani nu sau varsat acolo pe vin! Citzi nau cinstit acolo! Tot Hushul sa strecurat prin dugheana lui. La TDRG. ♦ Fig. (Despre unitatzi de timp; astazi rar) A trece a se petrece; a se scurge. Sau strecurat multzi ani deatunci. GANE N. III 51. Dar vai mie! vremea zboara Zile veacuri se strecoara SHai mei ochi nu vad lumina SHi durereami nu salina. ALECSANDRI P. I 86. Cum pusei acest gind... simtzii o nelinishte oarecare. Era aceasta oare o aducereaminte a vremii trecute? Nu cred. Se strecurase atita timp se petrecusera atitea intimplari incit nu putea fi alta decit acea impresie a tineretzii care ramine pururea. NEGRUZZI S. I 67. Prez. ind. shi: (Mold.) strécur (PAUNPINCIO P. 79 SEVASTOS N. 289 SHEZ. VII 75); pers. 3 pl. shi: (invechit) strecór (ALECSANDRI T. I 333).