STOR storuri s. n. Perdea la fereastra (din pinza sau din betzishoare orizontale paralele shi mobile) care se poate cobori shi ridica cu ajutorul unui resort sau cu o sfoara trecuta prin verigi. K sa putem dormi trebuie sa lasam peste ferestre storurile groase. STANCU U.R.S.S. 114. Coboara storul la fereastra. CAZIMIR L. U. 52. Rareori prin storuri o lumina scapa Demi aprinden cale reci oglinzi de apa SHimi trimiten fatza raza ei rasfrinta. TOPIRCEANU B. 77. Varianta: stol (C. PETRESCU I. I 28 D. BOTEZ P. O. 127) s. n.