STOP I. interj. 1. stai! opreshte! 2. (in telegrafie pentru separarea frazelor) punct! II. s. n. 1. semafor pentru reglarea circulatziei rutiere; panou care impune in mod obligatoriu oprirea la intersectzie. ♦ lampa de semnalizare montata la partea din spate a unui autovehicul care se aprinde cand sunt actzionate franele acestuia. 2. oprirea balonului la fotbal shi la hochei. ♦ (tenis) minge trimisa scurt langa fileu cand adversarul se afla plasat pe fundul terenului. 3. stop cardiac = oprirea temporara a inimii k urmare a lipsei oxigenului necesar; stop respirator = oprirea temporara a respiratziei datorita intoxicarii cu gaze cu medicamente electrocutarii etc. 4. stopcadru = imagine asupra careia se opreshte momentan aparatul de filmat; stopcamera = procedeu de filmare combinata constand in oprirea brusca a aparatului de filmat shi a personajelor din cadru efectuarea unor modificari scenice shi realuarea filmarii. 5. unghi format de frunte shi linia botului care poate caracteriza o rasa de animale. (< fr. engl. stop)