STÍNGHIE, stinghii, s. f. 1. Bucată de lemn lungă și îngustă care se fixează (de-a curmezișul) pentru a uni două sau mai multe elemente ale unei mobile, ale unei construcții sau pentru a susține, a întări ceva. 2. (Pop.) Regiune anatomică aflată la nivelul articulației femurului cu oasele bazinului. – Et. nec.