stimulativ, ~ă [At: SCÎNTEIA, 1954, nr. 2 862 / Pl: ~i, ~e / E: stimula cf it stimulativo] 1-2 smf, a (Ceea) ce stimulează (1) pe cineva sau ceva Si: antrenant (2), încurajator, mobilizator, stimulator (1-2). 3-4 smf, a (Ceea ce este) capabil de a stimula (1) Si: antrenant (1), încurajator, mobilizator, stimulator (3-4). 5 a Care excită sau intensifică activitatea unor organe anatomice, a unor funcții organice etc. V stimulent (1).