STICLÚTZA sticlutze s. f. Diminutiv al lui sticla (II 1). A! mizerabile! ai gindit k daca miai luat sticlutza cu vitrionul nu o sa mai gasesc alta! TZiam fagaduit sami razbun. CARAGIALE O. I 218. La Paris in lupanare de cinisme shi de lene... Acolo vatzi pus averea tineretzele la stos... Neatzi venit apoi drept minte o sticlutza de pomada Cu monoclun ochi drept arma betzishor de promenada. EMINESCU O. I 151. Varianta: (Mold.) steclútza (NEGRUZZI S. I 209) s. f.