STÁTZIE s.f. 1. Oprire popas. ♦ Loc punct unde se opresc sau statzioneaza vehiculele publice (trasuri mashini etc.) pentru a ashtepta calatorii. ♦ Loc unde se opresc trenurile tramvaiele autobuzele pentru imbarcarea shi debarcarea calatorilor. 2. Ashezamant institutzie pentru efectuarea unor cercetari shtiintzifice bazate mai ales pe observarea anumitor fenomene. 3. Pozitzie loc. ♦ Loc de unde se fac emisiuni radiofonice etc. ♦ Statzie electrica = ansamblu de instalatzii electrice care serveshte la colectarea energiei electrice de la surse la transformarea shi distributzia ei; (astr.) statzia planetelor = pozitzie pe traiectoria aparenta a planetelor pe cer cand acestea par nemishcate pentru un timp. [Gen. iei. / cf. fr. station it. stazione lat. statio].