STAPÍN A stapini e s. m. shi f. 1. Persoana care foloseshte in gospodaria sa una sau mai multe slugi considerata in raport cu acestea. Noroc macar dacai avea Sa dai de vreun stapin milos. IOSIF PATR. 34. Cind ash da odata peste un stapin cum gindesc eu nash shti ce sai fac sa nul smintesc. Nu cumva ai trebuintza de sluga voinice? CREANGA P. 200. ◊ Expr. A intra la stapin = a se angaja sluga la cineva. Ia sint shi eu un baiet sarman din toata lumea fara tata shi mama shi vreau sa intru la stapin. Sa intri la stapin?! Dapoi tu nici de pascut gishtele nu eshti bun. CREANGA P. 147. (Glumetz) Cind imi dai voie sa fumez? Asta e acum! Nici sa nu te aud se supara Sonia... La ce stapin am intrat! se vaita Ion Ozun. C. PETRESCU C. V. 218. (A fi) fara stapin = (a fi) liber de capul lui; p. ext. fara rost. Ratacesc k un ciine fara stapin... Dar nu port pe grumaz urmele lantzului. BENIUC V. 25. Ashi gasi stapinul = ashi gasi nashul v. gasi. 2. (Astazi mai ales la pl. denumind categoria sociala a exploatatorilor) Persoana care foloseshte munca salariata in intreprinderea sa (industriala comerciala etc.) considerata in raport cu angajatzii sai. V. patron jupin. Foloasele stapinilor de odinioara ramin azi in mina muncitorilor. SADOVEANU E. 29. Stapinii socotesc Cind cei buni din lantz voiesc Sa dezlege Leul K au cine oareatunci Ar mai ducen chin shi munci Pentru dinshii greul? NECULUTZA TZ. D. 44. 3. Posesor al unui lucru material (considerat in raport cu lucrul posedat); proprietar. A ramas singur stapin pe pamint pe casa pe acareturi. STANCU D. 29. Cinele intzelegea k e vorba de el. Se oprise negru shi cu lustru k pacura shi privea la stapini cu doi ochi asha de deshteptzi parca numai glasul i lipsea. SADOVEANU O. IV 17. Astanoapte chiar fratemeu mia adus raspuns k pe stapina cositzei a furato un zmeu. ISPIRESCU L. 23. Calul fiului de crai incepe a sari in doua picioare foraind shi cit pe ce sa izbeasca pe stapinusau. CREANGA P. 185. ♦ Proprietar de sclavi (considerat in raport cu aceshtia). Chestiunea dezrobirii tziganilor... a inceput a se agita prin insashi initziativa partziala a stapinilor de tzigani. KOGALNICEANU S. A. 194. 4. Stapinitor conducator (al unui stat al unui popor); domnitor suveran. Sub bolta cea inalta a unei vechi biserici Intre faclii de ceara arzind in sfeshnici mari Entinsan haine albe cu fatza spre altar Logodnica lui Arald stapin peste avari. EMINESCU O. I 88. Azi vin shi pun piciorul peacest pamint romin shi zic: Moldovon mine cunoashteal tau stapin. ALECSANDRI T. II 69. Este el cum il arata sabia lui shi armura Cavaler de al credintzei sau al Tibrului stapin... Uriash e al Daciei sau e Mircea cel Batrin? ALEXANDRESCU P. 133. ◊ (Poetic) Cind intraram in Bogdaneshti noaptea era desavirshit stapina. SADOVEANU O. VII 181. Luna tu stapina marii pe a lumii bolta luneci SHi gindirilor dind viatza suferintzele intuneci. EMINESCU O. I 130. ◊ Expr. A fi stapin pe situatzie = a domina o situatzie a se simtzi tare sigur intro anumita imprejurare. ♦ Fig. (Adesea adjectival) (Persoana sau colectivitate) care dispune de sine careshi faureshte singura viatza soarta viitorul. Ei bine ce sintem noi aici? Stapini pe soarta noastra sau robi plecatzi sub bici? ALECSANDRI T. II 111. ◊ Expr. A fi stapin pe sine = a fi capabil sashi infrineze pornirile shi pasiunile; stapinit retzinut. Penelopa linga el se tzinea bine. Demna severa stapina pe sine sta mareatza in rochia ei galbena. BART E. 76. Omule... Spunemi eshti stapin pe tine? Dai pravili inimei tale? CONACHI P. 276. ♦ Fig. (Mai ales la feminin) Epitet dat persoanei iubite. Miaduc aminte de duduia Ionitza stapina visurilor noastre de la doisprezece ani. IBRAILEANU S. 32. Cupido un paj shagalnic va ascunde cua lui mina Vioriul glob al lampei mladioasa mea stapina! EMINESCU O. I 154. 5. Persoana care are autoritate in familie; (in raport cu oaspetzii) gazda. Ardai focul de barbatzi! Sai lasam azi nemincatzi. De nimica nu ne pasa K sintem stapinen casa. ALECSANDRI T. I 243. Cucoana Caliopi sai vorbeshti dta. Ba dta cucoane Matachi k stapinul casei. id. ib. 356.