stabilit² ~a a [At: CONTA O. F. 124 / V: (ivr) stab~ / Pl: ~itzi ~e / E: stabili] 1 (D. oameni sau d. populatzii) Care a ramas (definitiv) intrun loc considerandul domiciliu stabil (4) (shi amenajandushi acolo locuintza) Si: ashezat² (2) fixat² (3) instalat oprit (inv) statornicit. 2 Care a fost aratat in mod limpede precis categoric exact Si: definit² (3) delimitat² precizat (inv) marginit. 3 Care a constituit solutzia definitiva in legatura cu ceea ce trebuie sa se intreprinda sa se indeplineasca etc. Si: fixat² (4) hotarat² (8) randuit (pop) sorocit (inv) ashezat² (2) insemnat judecat legat oranduit. 4 Determinat² (1). 5 In favoarea caruia au fost aduse argumente dovezi etc. Si: aratat² (1) atestat² (3) demonstrat² (1) dovedit (1) probat sustzinut. 6 (Liv; pex) Descoperit² (7). 7 Realizat.