spurc [At: MAIOR, IST. 61/17 / Pl: ~uri sn, ~rci sm / E: ml spurcus] 1 sn (Reg) Excrement de om sau de animal Si: scârnăvie, (îvp) scârnă, (pop) spurcăciune (5), (reg) scârnav, spurcat¹ (4). 2 sn (Olt; Trs; urmat de determinări la pural introduse prin pp „de”, care arată felul) Mulțime. 3 sn (Reg) Scurgere la femei după naștere. 4 sn (Pop) Nume dat mai multor boli de piele, care se prezintă sub formă de urticarie, coșuri, furuncule etc. Si: (pop) spurcat¹ (6), spurcăciune (2), (reg) spulberătură (4). 5 sn (Ban) Un fel de bube la ugerul vacilor. 6 sn (Trs) Reumatism. 7 sm (Reg) Lup. 8 sm (Ban; Trs) Șoarece. 9 sm (Reg) Diavol (1).