SPRANCEÁNA sprancene s. f. 1. Fire de par scurte shi dese crescute in linie arcuita deasupra orbitei ochiului (pentru a impiedica scurgerea transpiratziei in ochi). ◊ Expr. A incretzi (sau a incrunta) sprancenele = a fi posomorat sau nemultzumit. A ridica sprancenele (sau din sprancene) = a privi mirat a arata surprindere nedumerire sau nemultzumire. A se uita (sau a pandi) pe sub sprancene = a se uita pe furish. A alege pe (sau dupa) spranceana = a alege ce e mai bun mai pretzios etc. A fi cu ochi shi cu sprancene = a fi prea exagerat prea batator la ochi prea evident (pentru a putea fi tagaduit). 2. Fig. Muchie culme creasta coama (de deal). 3. Fig. Margine poala; fashie (de lumina). [Var.: sprinceána s. f.] Probabil lat. *supercina (< supercilia + gena).