SPINZURÁ spínzur vb. I. 1. Tranz. A omori a executa pe cineva de obicei in urma unei sentintze de condamnare prin spinzuratoare. Boierule nam ce zice omoarama spinzurama nam ce face. ISPIRESCU L. 176. Satul vazind k acest om nu se da la munca nici in ruptul capului hotari sal spinzure pentru a nu mai da pilda de lenevire shi altora. CREANGA P. 329. ◊ (Absol. in expr.) A taia shi a spinzura se spune despre cel care abuzeaza in mod nelimitat de puterea de autoritatea sa. ♦ Refl. A se sinucide strangulinduse cu shtreangul. Se jura... k mai curind se spinzura decit sa mai vinda o palma de loc. REBREANU I. 49. Are de gind sa se spinzure in cuiu lui daca nui vei da pe Mandica. ALECSANDRI T. I 331. Uite maica uritul Cum imi poarta inelul... Deash shti maica k mai da Mai bine mash spinzura. JARNÍKBIRSEANU D. 274. 2. Tranz. A agatza a atirna a anina a suspenda un obiect (cu unul din capete) lasind restul sa atirne liber in jos. A intins o sfoara de la balamaua ushii pina la fereastra a spinzurat pe ea hainele. BRATESCUVOINESHTI F. 10. [Decoratziile] unii le poarta la piept altzii le spinzura de git. ALECSANDRI T. I 84. Au poroncit sa spinzure de catarturi finarile (= felinarele) corabiei. DRAGHICI R. 20. ◊ (Poetic) Trei pruni fratzini ce stau sa moara Ishi tremur’ creasta lor bolnava. Un vint lea spinzurat de virfuri Un pumn de fire de otava. GOGA P. 19. ◊ Fig. (Sugerind ideea de incetare a unei activitatzi). Ah! de cite ori voitam K sa spinzur liran cui SHi un capat poeziei SHi pustiului sa pui. EMINESCU O. I 105. ◊ Expr. A spinzura (cuiva) lingurile la briu (sau de git) = a nu da de mincare (celui care vine tirziu la masa). Cind sa ne deie bucate giupinu bucatar ne spinzura lingurile la briu shi se duce la primblare. ALECSANDRI T. 40. ◊ Refl. pas. La cea mai mica gresheala dregatoreasca... capul vinovatului se spinzura in poarta curtzii cu o tzidula vestitoare greshealei lui. NEGRUZZI S. I 143. ♦ Refl. A se agatza a se prinde (shi a se tzine strins) de cineva sau de ceva; a se atirna. Teai spinzurat de mina lui shi ai strabatut cu el printre oameni shi trasuri bulevardul. PAS Z. I 17. Oamenii faceau o foarte complicata echilibristica spinzurinduse de shipcile gardurilor. id. ib. 107. ◊ Fig. SHtii tu sa pui picior peste picior shi sa te spinzuri de gitul barbatzilor? CALINESCU E. O. I 50. ♦ Intranz. A atirna a cadea liber in jos (fiind prins sau suspendat de ceva). Doua rinduri de icoane spinzurau pe perete deasupra candelei. DUMITRIU N. 180. Sub fereastra din coltz spinzura firma alba care scria cu slove roshii numele unei gazete umoristice. I. BOTEZ SHC. 60. Minele ei spinzurau in jos k la un copil vinovat. EMINESCU N. 9. La o vatra pe cirlige spinzura un ceaun mare. BELDICEANU P. 53. 3. Intranz. (Invechit in expr.) A spinzura de... (sau de la...) = a depinde de... a fi conditzionat de... O ceata de pedestrime... de la dinsa spinzura soarta bataliei. BALCESCU O. II 91. Ash zice shi ash face cit spinzura de mine. ALEXANDRESCU M. 254. 4. Tranz. Fig. (Familiar cu privire la bani) A cheltui (fara rost) a consuma (pe fleacuri). Aveai in buzunar shi 10 bani care itzi propuneai sai spinzuri bind braga. PAS Z. I 139.