SPINTECA (lat. *expanticare) vb. I tranz. 1. A face o taietura lunga shi adanca in trupul unei fiintze cu ajutorul unui instrument ascutzit; p. ext. a injunghia a ucide. ♦ A rupe un material cu structura fibroasa in lungul firelor sau un material metalic in lungul directziei de orientare a cristalelor prin tractziune perpendiculara pe directzia de rupere a sfashia (1). 2. Fig. A strabate cu repeziciune (aerul apa etc.).